Apologie contra homosexualității

Am făcut rost recent de o serie de șase documentare de la BBC, intitulate „A History of Christianity” de Prof. Dr. Diarmaid MacCulloch de la Oxford University. Datorită faptului că una dintre pasiunile mele a fost și istoria, iar istoria creștinismului e atât de importantă încât nu poți să o neglijezi dacă nu vrei să repeți aceleași greșeli, cât și datorită faptului că metoda audio-vizualului e mai simplă decât cititul, m-am apucat să urmăresc episoadele.

Uimitor, extraordinar… Nu am mai văzut niciodată așa de bine descrisă și regizată o istorie a creștinismului; poate și datorită faptului că e făcută de cei de la BBC… Ideea e că am rămas extrem de plăcut impresionat chiar de la început de faptul că nu a fost deloc sectar în sensul preluării istoriei creștinismului pentru a descrie evoluția de exemplu strict a anglicanismului. El vorbește despre Părinții Bisericii, despre Biserica Catolică și cea Ortodoxă, despre Reformă și Protestantism. În plus, are un fond muzical extrem de motivator pentru a continua vizualizarea. Chiar merită…

Doar că a răsărit o problemă… Pe la mijlocul episodului 4 am început să mă întreb ce confesiune e acest Diarmaid MacCulloch, știind despre el doar că e profesor la Oxford; așa că am început o mică căutare. Printre alte informații, cum că e anglican, una mi-a sărit în ochi și nu am mai putut să o scot de acolo:

„He joined the Gay Christian Movement in 1976, serving twice on its committee and briefly as honorary secretary. [...] Regarding the clash between his sexuality and the Church and his own retreat from religious orthodoxy he said: I was ordained Deacon. But, being a gay man, it was just impossible to proceed further, within the conditions of the Anglican set-up…” (http://en.wikipedia.org/wiki/Diarmaid_MacCulloch)

Și acum încă mă străduiesc să pot să continui vizualizarea documentarului… e uimitor de greu. Mă uit la el cum vorbește și despre ce vorbește și zice bine… dar nu îmi pot da seama de multe lucruri… există o mulțime de întrebări… și o sumedenie de prejudecăți…

Da… dar, ele sunt întemeiate!!!

De felul meu, nu sunt un militant care să strig în gura mare despre lucrurile care nu sunt cum cred sau cum vreau eu, dar asta a pus capac… Plus că cine sunt eu să vorbesc împotriva unui profesor universitar?… Dar el face parte din Lesbian and Gay Christian Movement…

Știți, poate că n-aș avea nimic cu ei dacă ar fi ce sunt și nu s-ar declara creștini. Dar asta mă revoltă cel mai mult: faptul că se pretind creștini. Fii ce vrei, că doar trăim într-o lume liberă, dar măcar nu spune că ești omul lui Dumnezeu!

Iar oamenii aceștia nu știu ce Scriptură citesc de se mai pot intitula creștini…

Levetic 20:13: „Dacă un om se culcă cu un om, cum se culcă cineva cu o femeie, amândoi au făcut un lucru scârbos; să fie pedepsiți cu moartea: sângele lor să cadă asupra lor.”

Romani 1:26 – 28: „Din pricina aceasta, Dumnezeu i-a lăsat în voia unor patimi scârboase; căci femeile lor au schimbat întrebuințarea firească a lor în una care este împotriva firii; tot astfel, și bărbații au părăsit întrebuințarea firească a femeii, s-au aprins în poftele lor unii pentru alții, au săvârșit parte bărbătească cu parte bărbătească lucruri scârboase și au primit în ei înșiși plata cuvenită pentru rătăcirea lor. Fiindcă n-au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoștința lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minții lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite.”

Și de ar fi doar atât, tot ar fi oarecum bine. Fac lucruri scârboase, care nu-i plac lui Dumnezeu, legea mozaică poruncea moartea lor, dar azi nu se mai aplică, plus că ei nu sunt iudei; sunt rătăciți de pe cale și Dumnezeu i-a lăsat în voia minții lor ca să facă lucrurile astea. Adică, dacă chiar vrei, poți să te chinui să scoți niște burtologie ca să spui că mai au o șansă. Numai că nu mai au. Ei sunt „fiii dracului” (cf. Fapte 13:10) și știți de ce? Pentru simplul fapt că sunt scârboși!!

Apoc 21:8: „Dar, cât despre fricoși, necredincioși, scârboși, ucigași, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli și toți mincinoșii, partea lor este în iazul care arde cu foc și cu pucioasă, adică moartea a doua.”

O spun și eu, pentru că Scriptura o spune: Dumnezeu a hotărât bărbat și femeie (Facerea 1:27), doar astfel reflectăm chipul lui Dumnezeu. Dumnezeu spune că homosexualii și lesbienele sunt scârboși. Și Dumnezeu spune că partea scârboșilor e iazul de foc.

Iar singura lor scăpare e pocăința.

~ prin Ionut Epure pe 4 aprilie 2011.